SUA — Viză B1/B2 și imigrare
Statele Unite operează două categorii majore de vize pentru cetățenii români: vizele de non-imigrant (B1/B2, F1, J1, H1B) și vizele de imigrant (IR1/CR1, K1, Diversity Visa, EB categorii). Cerințele referitoare la cazier diferă semnificativ între ele.
Viza turistică B1/B2 (afaceri sau turism)
Pentru B1/B2 solicitată printr-un consulat SUA (București), cazierul judiciar nu este cerut de regulăla depunerea cererii DS-160. Ofițerul consular poate, însă, cere documentul pe parcursul interviului dacă există suspiciuni sau dacă ai antecedente menționate. Dacă răspunsul tău la întrebarea privind antecedentele penale este "Da", atunci cazierul devine obligatoriu.
Vize de imigrare (IR1/CR1, K1 Fiancé, Diversity Visa)
Pentru toate vizele de imigrare, cazierul judiciar este obligatoriu pentru aplicantul principal și pentru orice membru de familie peste 16 ani. Documentul trebuie:
- Emis de IGPR în ultimele 6 luni față de data interviului consular
- Apostilat conform Convenției de la Haga
- Tradus autorizat în limba engleză
- Prezentat în original la interviu, împreună cu o copie pentru dosarul consulatului
În plus, pentru vizele de tip K1 și IR1/CR1, sponsorul american trebuie să depună formularul I-134 (pentru non-imigrant) sau I-864 Affidavit of Support (pentru imigrare), dar acestea sunt obligațiile sponsorului, nu ale tale.
ESTA (Visa Waiver Program)
România a aderat la Visa Waiver Program în martie 2025. Pentru călătorii scurte (până la 90 de zile) prin ESTA, nu se cere cazier judiciar. Totuși, formularul ESTA conține întrebări despre antecedentele penale, iar răspunsurile false pot duce la refuz permanent de intrare în SUA.
Sfat practic: Programează-ți obținerea cazierului cu 30 - 60 zile înainte de interviu. Așa ai timp pentru apostilă, traducere și eventuale corecții, fără să depășești fereastra de 6 luni acceptată de ofițerul consular.
Canada — eTA, Rezidență, Permis de muncă
Canada diferențiază clar între turism scurt (eTA) și imigrație efectivă. Cazierul judiciar apare ca cerință obligatorie doar în al doilea caz, dar atunci este central în dosar.
eTA (Electronic Travel Authorization)
Pentru cetățenii români care călătoresc pentru turism sau business scurt, eTA nu necesită cazier judiciar. Aplicația online include câteva întrebări de fond despre antecedente, iar autoritățile canadiene au acces la baze de date de cooperare internațională. Răspunsul onest este esențial.
Permanent Residence (Express Entry), Work Permit, Study Permit
Pentru toate programele de imigrație gestionate de IRCC (Immigration, Refugees and Citizenship Canada), cazierul este cerut obligatoriu pentru:
- Aplicantul principal și toți membrii de familie peste 18 ani
- Orice țară în care ai locuit cel puțin 6 luni consecutiv după împlinirea vârstei de 18 ani
- Pentru România: cazier emis de IGPR, apostilat și tradus autorizat în engleză sau franceză (Quebec)
Canada nu este membră a Convenției de la Haga, însă în practică IRCC acceptă cazierul românesc apostilat. Traducerea trebuie realizată de un traducător autorizat și certificată. Pentru Express Entry, cazierul are valabilitate relativă: trebuie să fie recent față de momentul depunerii cererii, dar nu există un prag fix de 6 luni ca la SUA.
Pentru Study Permit și Work Permit, cerința variază în funcție de durata șederii solicitate și de naționalitate. Pentru șederi mai mari de 6 luni, cazierul este, de regulă, obligatoriu.
Marea Britanie — Student, Skilled Worker, Family
După Brexit, România nu mai beneficiază de libera circulație către Regatul Unit. Aproape toate categoriile de viză UK (Student, Skilled Worker, Family, Health and Care) cer cazier judiciar românesc ca parte a dosarului.
Categorii care cer obligatoriu cazier
- Skilled Worker Visa pentru ocupații din anumite sectoare (sănătate, învățământ, servicii sociale)
- Student Visa (fost Tier 4) pentru studenți adulți
- Family Visa (Spouse, Partner, Parent)
- Health and Care Worker Visa
- Innovator Founder Visa
ACRO Criminal Records Office — ce face și ce NU face
ACRO este autoritatea britanică ce emite certificate de cazier pentru persoanele care au locuit în UK. ACRO nu eliberează documente pentru cetățenii străini care nu au reședință britanică. Prin urmare, ca român care aplică din România, trebuie să obții cazierul de la IGPR, apoi să îl apostilezi și să îl traduci autorizat în engleză.
Pentru persoanele care au locuit în UK peste 12 luni, Home Office poate cere certificat și de la ACRO, pe lângă cazierul românesc.
Cerințe tehnice
- Document original, nu copie simplă
- Apostila Haga (UK este parte a Convenției)
- Traducere certificată în limba engleză
- Valabilitate: de regulă, 6 luni de la data emiterii
Australia — Subclass 189 / 482 / 500
Department of Home Affairs din Australia (DHA) are unele dintre cele mai stricte cerințe pentru cazier. Documentul este solicitat pentru toate categoriile majore de vize de lucru și rezidență.
Categorii tipice pentru români
- Subclass 189 — Skilled Independent (rezidență permanentă bazată pe puncte)
- Subclass 482 — Temporary Skill Shortage (muncă temporară cu sponsor)
- Subclass 500 — Student
- Subclass 186 — Employer Nomination
Cerințe specifice Australia
- Cazier pentru fiecare țară în care ai locuit peste 12 luni în ultimii 10 ani
- Apostila Haga (Australia este membru al Convenției din 1994)
- Traducere în engleză, preferabil realizată de un traducător certificat NAATI (National Accreditation Authority for Translators and Interpreters)
- Valabilitate extinsă: de regulă, 12 luni de la emitere
Dacă nu găsești un traducător NAATI în România, traducerea autorizată românească apostilată este, de obicei, acceptată, însă ofițerul de caz poate cere ulterior o validare NAATI.
UE Schengen — Viză turism și lungă ședere
România este membru Schengen de la 1 ianuarie 2025 (pentru frontierele terestre). Ca urmare, pentru majoritatea călătoriilor în interiorul spațiului Schengen, cetățenii români nu au nevoie de viză. Totuși, pentru ședere lungă (peste 90 zile în interval de 180), rezidență sau muncă într-un alt stat membru, se aplică cerințele naționale ale țării respective.
Scurtă ședere (tip C)
Pentru vizele de scurtă ședere (turism, vizită, business), cazierul judiciar nu se cere, cu excepția cazurilor speciale (de exemplu, condamnări anterioare menționate în sistemul SIS).
Lungă ședere și rezidență (tip D)
Pentru lungă ședere, fiecare stat are reguli proprii:
- Olanda: cere cazier pentru permis de rezidență, tradus în olandeză sau engleză
- Germania: cere pentru permis de muncă calificată (Blaue Karte), tradus în germană
- Belgia: cere pentru viza D familială, tradus în franceză/olandeză
- Austria, Spania, Franța: cer pentru rezidență lungă, cu apostilă și traducere
Află apostila Haga pentru ce țări e necesară și în ce cazuri o supralegalizare la ambasadă o înlocuiește.
Apostila Haga — de ce și cum
Apostila Haga este o formă simplificată de certificare a documentelor oficiale, introdusă prin Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961. Aceasta înlocuiește procedura greoaie de supralegalizare prin ambasadă, fiind recunoscută automat între toate statele semnatare. România a ratificat Convenția prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, intrată în vigoare în 2001.
Pentru cazierul judiciar, apostila se aplică în România de către Camera Notarilor Publici (pentru documentele semnate de notari) sau de către Instituția Prefectului (pentru documente emise de autoritățile publice, inclusiv cazierul de la IGPR). Procedura durează, de regulă, 1 - 3 zile lucrătoare.
Țări care acceptă apostila (exemple)
SUA, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Grecia, Olanda, Belgia, Australia, Japonia, Coreea de Sud, Mexic și peste 120 de alte state. Pentru țările care nu sunt parte a Convenției (Canada tehnic, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, China), se aplică supralegalizarea prin ambasadă.
Atenție la ordine:apostila se aplică pe cazierul în limba română. Dacă vrei să și traduci, procedura corectă este: cazier -> apostilă -> traducere autorizată cu apostila inclusă în traducere. Sau: cazier -> traducere -> apostilă pe traducere (pentru state care acceptă asta).
Traducere autorizată — cerințe specifice per țară
Traducerea cazierului trebuie realizată de un traducător autorizat de Ministerul Justiției din România. Documentul tradus se semnează și se ștampilează de traducător, iar pentru majoritatea ambasadelor se cere și o legalizare notarială a semnăturii traducătorului.
Ordinea procedurală corectă
- Obții cazierul judiciar de la IGPR (în limba română)
- Aplici apostila Haga pe cazierul original (la Instituția Prefectului din județ)
- Comanzi traducerea autorizată a cazierului apostilat (inclusiv apostila)
- Legalizezi notarial traducerea, dacă ambasada cere
- Pentru unele state (Emiratele Arabe, China), aplici supralegalizare la Ministerul Afacerilor Externe și apoi la ambasada țării destinație
Cost estimativ
- Traducere autorizată cazier: 60 - 150 RON per pagină
- Legalizare notarială: 30 - 80 RON per pagină
- Apostila Haga pe cazier: ~45 RON (taxe oficiale)
- Apostila Haga pe traducere: ~45 RON (dacă se cere dublă)
Prin comandă cazier judiciar online poți obține pachetul complet (cazier + apostilă + traducere) livrat la adresă, cu prețuri transparente și termene garantate.
Checklist rapid — dosar cazier pentru viză
Înainte de a depune dosarul la ambasadă, verifică următoarele elemente:
- Cazier judiciar emis în ultimele 3 - 6 luni (verifică cerința exactă a ambasadei)
- Apostila Haga aplicată pe originalul cazierului (Instituția Prefectului)
- Traducere autorizată în limba cerută de ambasadă (engleză, franceză, germană etc.)
- Legalizare notarială a traducerii (pentru majoritatea ambasadelor)
- Document original + 1 - 2 copii pentru dosar
- Numele tău pe cazier să fie scris identic cu cel din pașaport
- Pentru state non-Haga: supralegalizare la MAE + ambasadă
Greșeli frecvente în dosarul pentru viză
1. Depășirea valabilității cazierului până la interviu
Mulți aplicanți obțin cazierul prea devreme și descoperă la interviu că a expirat. Recomandarea este să îl obții cu 30 - 60 zile înainte de data programată.
2. Lipsa apostilei Haga
Fără apostilă, cazierul nu are valoare oficială în străinătate. Unele ambasade resping dosarul pe loc. Apostila se aplică pe documentul în română, apoi se traduce.
3. Traducere neautorizată sau fără legalizare
Traducerea trebuie făcută de un traducător autorizat de Ministerul Justiției, cu ștampilă și semnătură. Traducerile Google sau cele făcute de cunoscuți nu sunt acceptate.
4. Discrepanțe între numele din cazier și pașaport
Diacritice, nume de familie dublu, ordine nume - prenume. Orice neconcordanță poate duce la respingere. Verifică atent la eliberare și cere corectare dacă e cazul.
5. Aplicarea apostilei pe traducere, nu pe original (pentru unele țări)
Unele state acceptă doar apostilă pe documentul original. Altele acceptă apostilă dublă (pe original + pe traducere). Verifică cerința exactă înainte de a plăti de două ori.
Dacă ești deja în străinătate
Mulți români care aplică pentru a doua viză (de exemplu, din UK către SUA sau din Germania către Canada) au nevoie de cazier românesc fără să se întoarcă în țară. Soluția este obținerea cazierului prin împuternicire, cu livrare internațională prin curier.
Vezi ghidul dedicat pentru cazier judiciar din străinătate cu procedura detaliată pentru împuternicire la ambasada română, cereri online prin ghiseul.ro și servicii de asistență prin mandatar.
Dacă ai antecedente penale, vezi dacă ai antecedente penale, vezi procesul de reabilitare pentru a ști în cât timp menționările se șterg automat sau prin hotărâre judecătorească.